Brăila interbelică

Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale - AFCP 2024

COMUNICAT DE PRESĂ

Ministerul Culturii anunță lansarea celei de-a XIV-a sesiuni de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului de TEZAUR UMAN VIU 2025, începând din 19 martie 2025.

CALENDARUL PROGRAMULUI TEZAURE UMANE VII, SESIUNEA 2025:

19 martie - 23 aprilie 2025 – depunerea dosarelor de candidatură

24 aprilie - 5 mai 2025 – verificarea integralității și eligibilității dosarelor de candidatură de către Secretariatul CNSPCI

6 mai - 6 iunie 2025 – evaluarea dosarelor de candidatură de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial

18 - 20 iunie 2025 – publicarea rezultatelor finale pe site-ul Ministerului Culturii

Data limită de transmitere a dosarelor este 23 aprilie 2025 - data poştei - în cazul trimiterii sau, în cazul depunerii personale, data primirii, la Registratura Ministerului Culturii

Regulamentul de acordare a titlului TEZAUR UMAN VIU 2025

Mai multe informații:tezaure-umane-vii-2025

Proiectul "REDESCOPERĂ ROMÂNIA!" continuă cu județul Brăila.

Realizarea proiectului dedicate Municipiului și Județului Brǎila oferǎ publicului din țarǎ și din afara granițelor ei, rǎgazul, timpul și posibilitatea de a vizita virtual/online și accesa ulterior obiectivele prezentate, promovate/puse în valoare și popularizate prin intermediul produsului cultural final al proiectului.
Vizita în municipiul și județul Brăila prezintă monumente superbe cu povești uimitoare unul dintre cele mai mari situri urbane, cel mai bine conservat din România.

Document din Albina. Revistă pentru Popor, Martie 1928. Copie disponibila pe Cimec.ro

27 MARTIE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA

Unirea Basarabiei cu România este un moment crucial în istoria celor două țări, care a avut loc pe 27 martie 1918 și a marcat un pas important în consolidarea unității naționale a poporului român. Evenimentul a avut loc într-un context istoric și geopolitic complex, dar semnificația sa a rămas una deosebit de importantă pentru istoria națională.

În 1917, în urma revoluției ruse, Imperiul Rus a intrat într-o perioadă de instabilitate politică, iar autoritățile de la Petrograd nu mai aveau puterea de a controla provinciile îndepărtate, cum era și Basarabia. Aceasta, aflată sub stăpânirea Rusiei din 1812, ajunsese să fie un teritoriu cu o mare populație românească, dar și cu un mix de etnii și culturi.

În acest context, Basarabia a început să se îndrepte spre autodeterminare. La 2 decembrie 1917, la Chișinău, a fost constituită Sfatul Țării, o adunare reprezentativă formată din deputați aleși care aveau ca scop organizarea viitorului regim politic al regiunii. În decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat independența Republicii Democratice Moldovenești, iar în martie 1918 a decis printr-un vot istoric unirea cu Regatul României.

Unirea Basarabiei cu România a fost un moment de mare însemnătate pentru poporul român, care reușea astfel să-și întărească granițele și să adune sub același steag teritorii care au avut o istorie comună de mai multe secole. De asemenea, acest act a reprezentat și un semn al luptei pentru libertate și autodeterminare, care a fost un ideal pentru multe națiuni din Europa de Est în perioada interbelică.

Această unire nu a fost însă una ușoară, întrucât a întâmpinat multe dificultăți și opoziție, atât din partea unor forțe interne, cât și externe. Deși actul a fost susținut de majoritatea populației basarabene, procesul de integrare în statul român a presupus multe provocări, mai ales în contextul geopolitic al perioadei și al intereselor Imperiului Rus și ulterior ale Uniunii Sovietice.

Unirea a fost oficializată pe 27 martie 1918, iar Basarabia a devenit parte a Regatului României. De-a lungul anilor care au urmat, au existat mai multe etape de integrare administrativă, socială și economică, iar populația basarabeană a început să simtă beneficiile acestei uniri. Totuși, la scurt timp după începerea regimului interbelic, România s-a confruntat cu noi provocări geopolitice, iar în 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov între Germania și Uniunea Sovietică, Basarabia a fost cedată URSS.

Cu toate acestea, unirea din 1918 rămâne un moment simbolic pentru istoria românească și pentru identitatea națională, iar mulți români din Basarabia au păstrat în suflet amintirea acestui act de unitate. Această perioadă este încă un subiect de studiu și dezbatere, iar memoria Unirii Basarabiei cu România este păstrată în continuare în conștiința colectivă a poporului român.

Apel de proiecte cu un buget total de 3 milioane de lei pentru intervenții asupra monumentelor istorice

Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), lansează un nou apel de finanțare pentru punerea în siguranţă a monumentelor istorice aflate în pericol și pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice ale intervenţiilor asupra monumentelor istorice.

Suma disponibilă pentru demararea acestui apel este de 3.000.000 lei, cu derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și 30 noiembrie 2024. Finanțarea proiectelor selectate va fi asigurată prin Timbrul Monumentelor Istorice.
Mai multe detalii...

S-a lansat Sistemul Electronic de Consultare Publică (SeCoPu)

Sistemul Electronic de Consultare Publică (SeCoPu) este o platformă online ce facilitează participarea publică la procesele de consultare a actelor normative elaborate la nivelul Ministerului Culturii, prin formularea, cu ușurință, de propuneri/observații/comentarii referitoare la documentele supuse consultării. Datorită formatului intuitiv și designului atractiv, sistemul digital SeCoPu încurajează implicarea activă a celor interesați, contribuind astfel la consolidarea gradului de transparență decizională la nivelul Ministerului Culturii.

Accesarea platformei SeCoPu este posibilă prin crearea unui cont de utilizator ce permite informarea, în timp real, cu privire la procesele de consultare publică lansate. Instrucțiunile de înregistrare sunt disponibile aici.

Sistemul Electronic CONSULTARE PUBLICĂ - SeCoPu, realizat în cadrul proiectului „Viziune strategică și coerentă pentru sectorul cultural”

(SIPOCA 709 / MySMIS2014+: 129541), finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – Componenta 1 - IP14/2019 - Sprijin pentru acțiuni de consolidare a capacității autorităților și instituțiilor publice centrale, asigură instrumentele necesare Ministerului Culturii pentru a publica online acte

normative supuse consultării publice, într-un format intuitiv, organizat pe articole sau paragrafe.

Ziua limbii române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013.
Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii. Fiind în continuă schimbare, acumulând noi forme și expresii, limba română este parte a identității noastre oriunde am călători în această lume.

24 Iunie - Ziua Iei, declarata prin lege si promulgata de Presedintele Romaniei

Detalii aici www.cultura.ro/24-iunie-ziua-iei

Începând cu anul acesta, Agenția Națională a Funcționarilor Publici introduce o nouă modalitate de recrutare în funcția publică pentru administrația publică centrală. Aceasta este inspirată după modelul aplicat în administrațiile publice de nivel european și adaptată nevoilor de dezvoltare ale funcției publice din România.

Noul model de recrutare în funcția publică are la bază principiile competiției, transparenței, competenței și egalității accesului la funcțiile publice pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile legale și va conduce la un proces corect de recrutare, cu scopul de a profesionaliza funcția publică și, implicit, de a crește performanța serviciilor publice.

Registrul Sectorului Cultural

Noutati

Blog

Feedback

LEGISLATIE

REGULAMENT DE FUNCTIONARE

GHIDUL SOLICITANTULUI

FORMULARE TIP

Monumente istorice

Bunuri clasate

Situri arheologice

Imobile protejate

PATRIMONIU CULTURAL NATIONAL IMOBIL

Este reprezentat de bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura și civilizatia național, și universal.

PATRIMONIU CULTURAL NATIONAL MOBIL

Patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literală, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală

PATRIMONIU CULTURAL NATIONAL IMATERIAL

Patrimoniu cultural imaterial - totalitatea practicilor, reprezentarilor, expresiilor, cunostintelor, abilitatilor - impreuna cu instrumentele, obiectele, artefactele si spatiile culturale asociate acestora - pe care comunitatile, grupurile sau, dupa caz, indivizii le recunosc ca parte integranta a patrimoniului lor cultural;

Personalitati brailene

„Nu mă duc la biserică, dar cred că există Dânsul. Dânsul chiar mi-a dat voie să-i înjur pe popi, fiindcă am spus că sunt din armata Lui, unde a fost şi Beethoven general, şi am primit derogare să cânt şi cu muzica mea să împac oamenii.”

Johnny Răducanu 1931 - 2011

"Vreau ca toţi spectatorii nostri să guste comedia cu ideile ei cu tot, să nu guste numai hazul unei situaţii sau al unei replici. Omul din sală e dornic să râdă. Dacă în cea mai puternică dramă este o singură replică umoristică, la aceea se rîde dezlănţuit. Eu nu vreau însă să provoc rîsul cu orice preţ. Pentru asta nici n-ar trebui să fiu, propriu-zis, actor."

Stefan Mihailescu Braila 1925 - 1996

"În tinereţe vorbeam cu oamenii, mă tutuiam cu sfinţii şi eram ferm convins că toţi salcâmii de pe Strada Mare a Brăilei împrumută dimineaţa umbră de om. În acele vremuri ştiam să cobor fluierând de pe Vârful cu Dor, în fiecare clipă mă bătea vântul cu lună plină şi mă aşteptau la fiecare colţ domniţe cu zulufi de lampă verde"

Fanus Neagu 1932 - 2011

Este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892. Fondator al sistemului medico-legal modern, a fost una dintre cele mai proeminente personaliăți din acest domeniu din Europa timpurilor sale.

Mina Minovici 1857 - 1933

“Muzica nu este un limbaj. Orice piesă muzicală este asemănătoare unui bolovan cu forme complexe, cu striaţii, desene şi modele gravate la suprafaţă şi în interior, pe care oamenii le pot descifra în mii de feluri diferite, fără a găsi vreodată răspunsul corect sau pe cel mai potrivit.”

Iannis Xenakis 1922 - 2001

”Nimic din ceea ce se face cu dragoste nu obosește”

Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu 1891- 1974

“Simt că a izbucnit primăvara. O simt după multe lucruri, dar mai ales o simt după urgenta mea nevoie de a fi fericit.”

Mihail Sebastian 1907 - 1945

Eseist şi traducător.
Scrierile lui Schileru includ articole publicate în reviste literare și de specialitate, analize critice de artă plastică (cataloage de expoziții, coloane de artă, comentarii estetice, note despre impresionism, pictură clasică și contemporană), recenzii de film, lucrări teoretice despre artă și comentarii critice.

Eugen Schileru 1916 - 1968

„Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să îl cucerești”

Ana Aslan 1897-1988

„Scriu cu imagini – aş putea spune despre oricare spectacol al meu.”

Cătălina Buzoianu 1938 - 2019

Orchestrator de mare eficiență; componistica îl preocupă la rândul ei; stimulat de marele avânt înregistrat de muzica ușoară românească la începutul deceniului al șaselea George Grigoriu se dedică în exclusivitate genului. (Daniela Caraman Fotea)

George Grigoriu 1927 - 1999

părintele managementului calității

Josep Moses Juran 1904 - 2008

”Sunt tot atât de român ca 80% din cetățenii României. Sunt 15% aromân, 40% moldovean, 38% muntean, 2% grec iar cum nasul mi-e 74% evreiesc, trebuie să accept și un 5% semit”

Tudor Octavian 1939